Carteamea.netDreptul tau la cultura

I

Totul s-a sfîrşit: nu-mi rămîne decît să mă sinucid. Sînt ferm convins că orice aş face de aici înainte nu rezolv nimic. Aşa că, neavînd încotro, mă văd silit să-mi plec steagul în faţa morţii. Sinuciderea se dovedeşte a fi un imperativ peste înţele­gerea şi voinţa mea, un imperativ aş zice organic ― împotriva căruia orice rezistenţă pare lipsită de sens, ridicolă chiar. Nu exagerez deloc; în mine e viu numai un singur gînd: acela de a muri. În faţa lui, celelalte gînduri au amuţit, paralizate de în­fricoşata lui atotputernicie. Niciodată n-a fost în mintea mea atîta rînduială cuminte, pentru că nu mi s-a întîmplat să făptuiesc ceva cu acordul atît de unanim al gîndurilor. Mereu m-am izbit de împotriviri dîrze sau în cel mai bun caz de îndoieli, re­ticenţe sau ezitări…

Ce s-a întîmplat? Piaza rea, care m-a păscut din leagăn, sădind în mine buruiana trufiei, a fost germenul nenorocirilor de mai târziu? Sau eu însumi mi-am creat orbeşte, de-a lungul ani­lor, situaţiile nefaste care m-au îmbrîncit în coasta morţii?

Nu ştiu, nu-mi dau seama… Ceea ce ştiu e că mîna desti­nului a aruncat cu o savantă preciziune, un laţ, care mi s-a strîns concentric în jurul gîtului, şi simt cum mă sugrumă. Dar de-acum încolo, ce-mi pasă? Navighez pe apele resemnării şi ştiu foarte bine încotro mă duce corabia neagră.

Doamne, ce frică-mi era odinioară de lumea umbrelor! Mă zguduiau spaime teribile, nu era chip să văd un mort fără să mi se zbîrlească părul. Acum această împărăţie subpămînteană mi-a devenit dragă. (”Dragă” e o exagerare, mai degrabă “suporta­bilă”.)

Şi aşa-zisa unanimitate a gîndurilor de care vorbeam mai sus e tot o exagerare, însă prea mică, aproape neglijabilă.

Pentru că mereu înregistrez opoziţii lăuntrice, mereu ascult glasuri care mă cheamă înapoi la viaţă. Dar sînt atît de şovă­ielnice şi firave că nici n-ar trebui să le pomenesc. Aşa am auzit-o pe mama (obsesia ei încă persistă), pe soţia mea, Cecilia, şi pe alţi emisari ai fiinţei mele aflate în primejdie. Tuturor le-am deschis poarta auzului, dar am rămas surd cînd era vorb Citeste tot articolul »

A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tînără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc.

Nu-i vorbă, Bîrzovanu, răposatul, era, cînd a fost, mai mult cîr­paci decît cizmar şi şedea mai bucuros la birt decît acasă; tot le-au mai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murăşului, viuţa din dealul despre Păuliş şi casa, pe care muma lor o căpătase de zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupeaţă, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăş iar la Arad te duci în două ceasuri.

Marţi dimineaţa Mara-şi scoate şatra şi codirile pline în piaţa de pe ţărmurele drept al Murăşului, unde se adună la tîrg de săptămînă murăşenii pînă de pe la Sovîrşin şi Soboteliu şi podgorenii pînă de pe la Cuvin. Joi dimineaţa ea trece Murăşul şi întinde şatra pe ţărmurele stîng, unde se adună bănăţenii pînă de pe la Făget, Căpălnaş şi Sîn-Miclăuş. Vineri noaptea, după cîntatul cocoşilor, ea pleacă la Arad, ca ziua s-o prindă cu şatra întinsă în piaţa cea mare, unde lumea se adună din şapte ţinuturi.

Dar lucrul cel mare e că Mara nu-ţi iese niciodată cu gol în cale; vinde ce poate şi cumpără ce găseşte; duce de la Radna ceea ce nu găseşti la Lipova ori la Arad şi aduce de la Arad ceea ce nu gă seşti la Radna ori la Lipova. Lucrul de căpetenie e pentru dînsa ca să nu mai aducă ce a dus şi vinde mai bucuros cu cîştig puţin decît ca să-i “clocească” marfa.

Numai în zilele de Sîntă Mărie se întoarce Mara cu coşurile deşerte la casa ei.

Sus, pe coasta unui deal de la dreapta Murăşului, e mănăstirea minoriţilor, vestita Maria Radna. Din turnurile bisericii mari şi frumoase se văd pe Murăş la deal ruinele acoperite cu muşchi ale cetăţii de la Şoimoş; în faţa bisericii se întinde Radna cea frumoasă şi peste Murăş e Lipova cu turnul sclipicios şi plin de zorzoane al bisericii romîneşti, iar pe Murăş la vale se întinde şesul cel nesfîrşit al Ţării Ungureşti. Mara însă le trece toate cu vederea: pentru dînsa nu e decît un loc larg în faţa mănăstirii, unde se adună lumea cea multă, grozav de multă lume.

Cică e acolo în biserica aceea o icoană făcătoare de minuni, o Maică Precistă care lăcrimează şi de a căreia vedere cei bolnavi se fac sănătoşi, cei săraci se simt bogaţi şi cei nenorociţi se socotesc fericiţi.

Mara, deşi cretină adevărată, se duce şi ea cîteodată la biserica aceasta, dar se închină creştineşte, cu cruci şi cu mătănii, cum se cu­vine în faţa lui Dumnezeu. Că icoana face minuni, asta n-o crede; ştie prea bine că o Maică Precistă nemţească nu e o adevărată Maică Precistă. E însă altceva la mijloc. Călugării, care umblă raşi ca-n palmă şi se strîmbă grozav de urît, au o ştiinţă tainică şi ştiu să facă fel de fel de farmece pentru ca boala să-şi vie la leac, săracul să-şi găsească sprijoana şi nenorocitul să se fericească. Bine face dar lumea care vine la Maria Radna să se închine, şi Marei îi rîde inima cînd pe la Sînte Mării timpul e frumos, ca lumea să poată veni Citeste tot articolul »

Urmareste povestea video Hainele cele noi ale imparatului:

- ACEASTA ESTE ENIGMA de dezlegat, am rostit, încheindu-mi istorisirea. Gazda mea, după obicei, nu se referi la cele povestite de mine, ci la un amănunt al lor ce i se păruse mai semnificativ: – Nu cred să existe popor pentru care calul să nu fie asociat, din punct de vedere simbolic, lumii beznelor, (rosti cu gravitate doamna Ecaterina Dobă). Mai ales femeile (termenul, în gura domniei sale, căpăta nişte rotunjimi şi nişte ecouri nemaipercepute de mine de pe buzele altcuiva), mai ales noi, femeile, mult mai sensibile decât sexul opus (de data aceasta introduse o nuanţă pejorativă, de parcă sexul opus n-ar fi fost cel masculin, adică ’sexul tare’, ci dimpotrivă ’sexul slab’, ceea ce era o aberaţie când vorbitoare era o femeie; dar ce să-i faci? Zi-i doamna Ecaterina Dobă şi pace…!), mult mai sensibile, noi, femeile, decât sexul opus, ziceam, recepţionăm imaginea calului ca zbucnind din adâncurile tenebroase. (Îşi ridică fesele, de amplitudinea unui cuptor rustic de lut, sprijinindu-se cu antebraţele pe cele două rezemătoare laterale ale fotoliului, şi le lăsă să cadă iarăşi, fierbinţi, în culcuşul lor, altfel rearanjate.) Recepţionăm, spuneam, imaginea calului ca zbucnind din adâncurile întunecoase, că-s ale pământului, că-s ale oceanelor, cu vigoarea unei explozii menstruale. (Ultimul său cuvânt avea o forţă de bombă incendiară.) Calul este o progenitură a Nopţii şi a Misterului. Aduce cu sine Citeste tot articolul »

Ok, pana in acest moment ar trebuii sa aveti acest cod.

Pasul 1: Adaugati acest cod sub <?php the_content(); ?> :

<p class=”postmetadata”>
<?php _e(’Filed under’); ?>

<?php the_category(’, ‘) ?>

<?php _e(’by’); ?> <?php the_author(); ?><br />
<?php comments_popup_link(’No Comments &#187;’, ‘1 Comment &#187;’, ‘% Comments &#187;’); ?>

<?php edit_post_link(’Edit’, ‘ &#124; ‘, ”); ?>
</p>

Salveaza si dai refresh, vei observa in ce categorie se afla articolul, de cine este scris si cate comentarii sunt.

<?php _e(’Filed under’); ?> – Arata textul ‘Filed under’,  il puteti modifica in ‘In categoria’ daca doriti sa apara in lb. romana. Citeste tot articolul »

Data trecuta am invatat cum sa afisam titlul si descrierea in blog, acum o sa va arat cum sa afisam si continutul.

Continutul il general cu ajutorul codului:

<?php the_content(); ?>

Acest cod il adaugam dupa “<a href=”<?php the_permalink(); ?>“><?php the_title(); ?></a>” si inainte de “<?php endwhile; ?>” in div-ul container creat in lectia anterioara.Acum salvati si dati refresh, observati ca va aparut continurul postarii dvs., daca nu ati adaugat nimic, ar trebuii sa va apara continutul din “Hello World!”. Citeste tot articolul »

Urmareste Colt alb de Jack London online:

1

Visam că fusesem suit pe o masă, gol, cineva mă lovea peste testicule cu nuiaua, iar eu plîngeam de ruşine, şi am fugit ca să nu mai aud rîsetele care însoţeau fiecare lovitură; apoi m-am văzut la un proces, unde eram judecat pentru că furasem haine să mă îmbrac, iar procu­rorul citea cu o voce peltică rechizitoriul, “cer condam­narea lui Daniel Petric la…”, restul n-am mai auzit de­oarece, îmbrîncind uşierul, am fugit şi de-acolo şi m-am pierdut printre trecătorii care umpluseră străzile oraşu­lui în noaptea de Paşti… Mirosea a primăvară, a sărbă­toare, şi tot uitîndu-mă la lumînările aprinse care licăreau în întuneric m-am pomenit în faţa casei unde locuia tata. Am vrut să trec mai departe, n-avea rost să-l caut după atîta vreme tocmai în noaptea de Paşti, cînd am auzit o bătaie în geam. M-am oprit intrigat. Casa era cufundată în beznă, nu venea dinlăuntru nici un alt semn de viaţă. Şi deodată m-am gîndit că tata, rămas singur în noaptea de Paşti, intrase în agonie şi cerea ajutor. Am luat-o la fugă, dar pe măsură ce alergam auzeam şi mai tare degetul care bătea în geam şi, după un timp, am înţeles că eram urmărit. Numeroşi oameni cu lumînările aprinse fugeau după mine şi, în loc să se stingă, flăcările lumînărilor creş­teau, unindu-se într-un incendiu uriaş. Ca să scap de urmăritori m-am refugiat într-o pivniţă. De cum am coborît treptele umede am simţit, cu groază, că mi se încolăceşte ceva apăsător pe piept. Am ieşit imediat, să cer ajutor celor care mă urmăreau, dar acum străzile erau pustii, nu se mai vedea nici o lumînare aprinsă, un întu­neric de nepătruns domnea Citeste tot articolul »

In episodul trecut am ramas la explicarea codurilor “”bloginfo(’url’)”  si “bloginfo(’name’)”.

Deci avem codul urmator:

<a href=”<?php bloginfo(’url’); ?>”><?php bloginfo(’name’); ?></a>

Adaugati tag-ul <h1> inainte de acest cod si </h1> dupa cod.Apoi dati refresh la pagina.

Exista 6 headings, cel mai mare fiind <h1> iar cel mai mic <h6>.

Acum avem nevoie de descrierea care am setat-o blogului nostru, vom face acest lucru cu acest cod “<?php bloginfo(’description’); ?>”.

Deci acum avem codul:

<h1><a href=”<?php bloginfo(’url’); ?>”><?php bloginfo(’name’); ?></a></h1>
<?php bloginfo(’description’); ?> Citeste tot articolul »

Dupa ce ati parcurs partea 1 a tutorialului putem trece la faza a 2-a.Primul lucru care trebuie sa il faceti este sa intrati in “adresasite-ului/wp-content/themes” si sa creeati un folder nou, asa se va numii tema dvs. eu o sa numesc tema “carteamea”.

Acum deschideti notepad sau orice alt editor html/php si creeati cele 2 fisiere “index.php” si “style.css”.

Accesati fisierul index.php si adaugati urmatorul cod:

<!DOCTYPE html PUBLIC “-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN” “http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd”>
<html xmlns=”http://www.w3.org/1999/xhtml”>
<head profile=”http://gmpg.org/xfn/11″>

<title><?php bloginfo(’name’); ?><?php wp_title(); ?></title>

<meta http-equiv=”Content-Type” content=”<?php bloginfo(’html_type’); ?>; charset=<?php bloginfo(’charset’); ?>” />
<meta name=”generator” content=”WordPress <?php bloginfo(’version’); ?>” /> <!– leave this for stats please –> Citeste tot articolul »